Pe urmele zilei de Luca: povești cu vrăjitoare, magie și rațiune – escapade de iarnă sustenabile

sâmbătă, 13 decembrie 2025 16:52

13 decembrie, ziua de Luca, este una dintre cele mai „semnificative” zile din tradiția populară maghiară: este legată de lumină și întuneric, interdicții, preziceri, ritualuri de fertilitate și, da, de figura vrăjitoarei. Verdele grâului de Luca, legenda scaunului de Luca sau obiceiul „kotyolás” reflectă toate modul în care strămoșii noștri încercau să gestioneze cea mai întunecată perioadă a anului – prin ritualuri comunitare, povești jucăușe (uneori înfricoșătoare) și obiceiuri practice de protecție.

Din perspectiva turismului durabil, ziua de Luca este un subiect deosebit de interesant: oferă o motivație de călătorie cu impact redus chiar și în sezonul rece și, în loc să pună accent pe „senzații tari”, direcționează atenția către patrimoniul local, muzee și povești. Următoarele trei locații oferă exact acest lucru: o experiență culturală care întărește memoria colectivă locală și promovează călătoriile de iarnă responsabile și semnificative.

Tokaj-Hegyalja: unde s-a spus că „vrăjitoarele nu există” – și unde poveștile încă trăiesc (Ungaria)

Tokaj-Hegyalja (peisajul cultural istoric al regiunii viticole Tokaj) este un sit al patrimoniului mondial: utilizarea terenului, cultura viței de vie și așezările din zonă reprezintă un patrimoniu a cărui conservare implică, în mod natural, o gândire pe termen lung.

Tarcal: o frază care a devenit o poveste turistică

Narațiunea locală leagă Tarcal de o frază iconică din Evul Mediu: celebra dispoziție a regelui Coloman Cărturarul („despre strigoi... deoarece aceștia nu există...”) este asociată cu această localitate, iar mesajul „vrăjitoarele nu există” a devenit astăzi un punct de referință creativ, relaxat, dar totuși istoric, în comunicarea turistică a Tarcalului.

Dintr-o perspectivă durabilă, Tarcal este „bine” povestit: nu prin exagerarea misticismului, ci printr-o dualitate inteligentă, în care credințele înfricoșătoare sunt încadrate de rațiune, istoria locală și peisajul cultural. Acest lucru ajută vizitatorii să nu vină pentru o „vânătoare de vrăjitoare”, ci pentru a înțelege, a învăța și a se conecta.

Bodrogkeresztúr: „Închisoarea” din Tezaurul Keresztúr și poveștile despre vrăjitoare

În Bodrogkeresztúr, unul dintre cele mai puternice elemente ale Tezaurului Keresztúr este povestirea legată de locația „Închisoarea”. Descrierea locală subliniază în mod special că, în viața de zi cu zi a localității, nu doar crimele „terestre” erau înfricoșătoare: „povești mistice, subterane” au circulat, iar „un număr incredibil de mare de povești și legende despre vrăjitoare, blesteme, oprirea laptelui și chiar povești de recunoaștere legate de scaunul de Luca” au luat naștere.

Aici, ziua de Luca nu este doar un folclor abstract, ci microistoria comunității locale: poveștile de tipul „cum au recunoscut vrăjitoarea” arată exact cum funcționează memoria, frica și umorul unei comunități în același timp. Din perspectiva turismului durabil, aceasta este o experiență tipică „de mică amploare, dar cu valoare adăugată mare”: nu necesită infrastructură complexă, dar este puternică și se bazează pe furnizarea de conținut local.

Audioghid, informații suplimentare

Tokaj-Hegyalja: unde s-a spus că „vrăjitoarele nu există” – și unde poveștile încă trăiesc (Ungaria)

Szarvas: Muzeul Tessedik Sámuel – „turismul vrăjitoarelor” în expoziție (Ungaria)

La Muzeul Tessedik Sámuel din Szarvas, tema vrăjitoriei devine o experiență expozițională. Expoziția „Turismul vrăjitoarelor” a muzeului își asumă în mod deschis să „ghideze vizitatorii în lumea vrăjitoarelor”, utilizând în același timp instrumente moderne și interactive: conținuturi digitale, videoclipuri, experiențe VR și jocuri care explorează interacțiunea dintre „blesteme” și „vindecări”.

Unul dintre cele mai puternice puncte de legătură ale expoziției cu sustenabilitatea (și educația) este perspectiva lui Tessedik Sámuel: prezentarea subliniază că, în secolul al XVIII-lea, Tessedik considera superstițiile un obstacol în calea răspândirii gândirii științifice și vedea lumea credințelor ca pe o problemă social-economică. Acest cadru muzeal ajută la transformarea figurii „vrăjitoarei” dintr-un simplu element mistic într-o poveste despre mentalități și gândire istorică.

Sfat durabil: ca program muzeal, aceasta este o destinație ideală de iarnă – deschisă tot anul, independentă de condițiile meteo, sprijină o instituție locală și oferă o experiență bazată pe cunoaștere și interpretare.

Află mai multe

Szarvas: Muzeul Tessedik Sámuel – „turismul vrăjitoarelor” în expoziție (Ungaria)

Ribe, Danemarca – HEX! Museum of Witch Hunt: când oamenii se temeau unii de alții

În Ribe, Danemarca, HEX! Museum of Witch Hunt explorează mecanismele sociale ale vânătorii de vrăjitoare din secolele XVI-XVII: cum frica devine suspiciune, suspiciunea acuzație, iar acuzația are consecințe ireversibile. Prezentarea muzeului subliniază că Ribe a fost un centru important al proceselor de vrăjitorie din Danemarca, iar străzile din jurul muzeului au fost scena celui mai faimos caz danez, procesul Maren Spliids, arsă pe rug ca vrăjitoare în 1641.

Ca paralelă cu ziua de Luca, acest loc este deosebit de puternic: în timp ce tradiția populară povestește adesea despre tehnici de „recunoaștere” (cum ar fi scaunul de Luca), HEX se concentrează pe ceea ce se întâmplă atunci când dorința de recunoaștere devine o forță instituționalizată. Vizita nu este despre „fiori”, ci despre o amintire responsabilă și învățare.

Sfat durabil: țesătura istorică a orașului Ribe și focusul muzeului sprijină bine explorarea lentă, pe jos, cu un impact redus și o valoare culturală ridicată.

Imagine: © Sydvestjyske Museer Foto: Gitte Lindeborg

Mai multe informații

Ribe, Danemarca – HEX! Museum of Witch Hunt: când oamenii se temeau unii de alții

Zugarramurdi, Spania (Navarra) – peșteră și Muzeul Vrăjitoarelor, natură și mit într-un singur traseu

Zugarramurdi este un exemplu internațional excelent, deoarece tema „vrăjitoarelor” este legată aici atât de peisaj, cât și de o expoziție. Site-ul oficial de turism tratează peștera Cueva de Zugarramurdi și Museo de las Brujas (Muzeul Vrăjitoarelor) ca două resurse principale, oferind vizitatorilor atât o experiență naturală, cât și un cadru cultural interpretativ.

Conform descrierii muzeului, povestirea nu se oprește la cuvântul „vrăjitoare”: apar și figuri mitologice, plante medicinale, medicina populară și ritualuri, astfel încât tema este prezentată ca parte a ecosistemului cultural local. În plus, comunicarea turistică a Navarrei recomandă în mod special trasee lente, interconectate în regiune (peșteri și plimbări prin păduri), ceea ce este ideal pentru planificarea unui program durabil.

Sfat durabil: locația funcționează bine într-un mod responsabil atunci când vizita peșterii este însoțită conștient de interpretarea muzeală, iar drumețiile pun accent pe traseele marcate și soluțiile care reduc impactul.

Sursă imagine: Visitnavarra.es

Citește mai multe

Zugarramurdi, Spania (Navarra) – peșteră și Muzeul Vrăjitoarelor, natură și mit într-un singur traseu

Lancashire, Regatul Unit – „Pe urmele vrăjitoarelor din Pendle”: o poveste de explorat într-un peisaj

Povestea vrăjitoarelor din Pendle (1612) este una dintre cele mai cunoscute narațiuni de patrimoniu din Lancashire, pe baza căreia s-a dezvoltat o experiență turistică bazată pe trasee. Recomandarea Visit Lancashire oferă o logică „pe urme”: turul începe de la Pendle Heritage Centre și urmărește drumul personajelor poveștii prin Ribble Valley până la Lancaster Castle, unde a avut loc procesul.

Pendle Heritage Centre nu este doar un „punct de plecare”, ci și o atracție sustenabilă de sine stătătoare: un muzeu și un centru pentru vizitatori care interpretează povestea vrăjitoarelor din Pendle ca patrimoniu local, completând vizita cu grădini, plimbări scurte și o ceainărie – transformând astfel programul într-o experiență „lentă”, de câteva ore, cu impact redus.

Sfat durabil: astfel de trasee de patrimoniu sunt autentice și responsabile atunci când povestea nu este prezentată ca o „atracție”, ci ca o lecție, iar vizita încurajează utilizarea serviciilor locale, a instituțiilor locale și explorarea pe jos.

Imagine: https://www.visitlancashire.com/things-to-do/the-lancashire-witches

Citește mai multe

Lancashire, Regatul Unit – „Pe urmele vrăjitoarelor din Pendle”: o poveste de explorat într-un peisaj

Așa cum, de ziua Luca, ne aflăm la granița dintre lumină și întuneric, aceste locuri ne conduc la granița dintre trecut și prezent: ne arată cum au apărut poveștile despre vrăjitoare, ce rol aveau în viața comunităților și ce putem învăța din ele astăzi. Mesajul rațional al Tarcalului, istoriile din Bodrogkeresztúr, interpretarea muzeală din Szarvas și exemplele internaționale ne invită să construim înțelegere, nu senzație, din legende. Dacă călătorim mai încet, acordăm atenție povestitorilor locali și instituțiilor locale și ne conectăm cu respect la lecțiile „patrimoniului întunecat”, excursia de iarnă devine nu doar o experiență, ci o întâlnire valoroasă și sustenabilă cu un peisaj, o comunitate și propria noastră memorie culturală.