Cetatea Boldogkő

Construcția Cetății Boldogkő a început în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în perioada de mare avânt al edificării fortărețelor după invazia tătarilor. Stânca strategică din valea Hernád a fost destinată supravegherii drumurilor comerciale și militare. De-a lungul secolelor, familii nobile importante din istoria Ungariei – Drugeth, Bebek și Zichy – s-au succedat la conducerea cetății. În timpul Războiului de Independență condus de Rákóczi, fortăreața, cunoscută ca refugiu al curuților, a fost parțial distrusă de trupele imperiale. Totuși, restaurările din secolul XXI au redat cetății strălucirea de odinioară, reînviind demnitatea zidurilor medievale.

Localnicii cred că cetatea nu a fost ridicată doar cu unelte de zidărie, ci și prin puterea iubirii și a solidarității. Cea mai cunoscută legendă datează din zilele sângeroase ale invaziei tătare.

Când regele Béla al IV-lea a fost nevoit să fugă după înfrângerea de la Mohi, un țăran pe nume Bodó, negustor de fructe uscate, l-a găsit la hotarul satului Aszaló. Bodó l-a ascuns pe rege în pivnița întunecată de sub casa sa și i-a indus în eroare pe războinicii tătari care îl urmăreau, prefăcându-se surd și răspunzându-le cu replici fără sens. După ce pericolul a trecut, regele, drept mulțumire, i-a oferit lui Bodó munții din jur, dar cu o singură condiție strictă: să construiască acolo o cetate care să apere țara.

Bodó nu avea bani pentru a construi o cetate, dar avea șapte fiice frumoase: Maska, Fruzsina, Katalin, Erzsébet, Vaska, Dorottya și Ahata. Fetele au făcut un jurământ: niciuna dintre ele nu se va căsători până când pretendenții lor nu vor accepta să construiască cetatea de pe vârful muntelui timp de un an fiecare. Din regiunile vecine au sosit curând viteji harnici, iar în șapte ani au ridicat împreună mândra fortăreață.

Când ultimul zid a fost finalizat, regele Béla al IV-lea a vizitat cetatea terminată, unde s-au organizat nunțile celor șapte fete. Privind cetatea impunătoare, regele a exclamat: „De acum înainte, această cetate să se numească Boldogkő, pentru că cele șapte fete frumoase, cele șapte zâne, au fost aici cele mai fericite!”

O altă legendă păstrată de folclor vorbește despre cel mai spectaculos punct al cetății, Stânca Leului. Se spune că turnul de veghe de pe stâncă este, de fapt, un leu fabulos împietrit, pus de spiritul muntelui să vegheze asupra păcii cetății și a văii până la sfârșitul timpurilor.

Odată ce pășește între ziduri, vizitatorul este transportat în mijlocul vieții cotidiene medievale. În aripa restaurată a palatului și în turnuri se află una dintre cele mai mari expoziții de soldați de plumb din Europa Centrală, care prezintă, prin mii de figurine minuțios lucrate, bătăliile cruciale din istoria Ungariei.

Galeria de arme, sala cavalerilor, atelierul fierarului și capela cetății sunt doar câteva dintre atracții, însă momentul cel mai palpitant al vizitei este cucerirea pasarelei din lemn care traversează marginea îngustă a Stâncii Leului. Plimbându-se pe marginea stâncii, vizitatorul simte cum spațiul dispare sub el, iar la capătul crestei se deschide o panoramă care, odinioară, i-a inspirat pe viteji și pe fetele cetății să muncească neobosit.

Cetatea Boldogkő este o destinație ideală pentru adepții turismului blând și responsabil. Satul Boldogkőváralja, situat la poalele cetății, este conectat direct la traseul național de drumeții Zemplén Kéktúra și la rețeaua regională de trasee cicloturistice. Prezența călătorilor care ajung pe jos sau pe două roți prin pădurile protejate și dealurile din Zemplén protejează liniștea peisajului, sprijinind în același timp direct supraviețuirea micilor comunități locale și eforturile lor de conservare a patrimoniului.

- Conținut editorial -