Kevermes

Kevermes, situat în colțul sud-estic al județului Békés, aproape de granița dintre Ungaria și România, are o istorie care datează din Epoca Bronzului, așa cum o demonstrează fragmentele de ceramică și mormintele din perioada avară descoperite în 1962. Satul a fost depopulat în urma raidurilor turco-tătare de la sfârșitul secolului al XVI-lea, dar a fost repopulat în 1815 de cultivatori de tutun conduși de Sebők Tököly. Kevermes s-a dezvoltat rapid, iar populația sa s-a stabilizat până la mijlocul anilor 1800. Astăzi, Kevermes își păstrează trecutul prin repere precum Biserica Romano-Catolică și monumentele istorice. Cea mai unică caracteristică a sa este un megalit descoperit în timpul aratului la marginea satului. Piatra, care măsoară aproape 160 de centimetri, este decorată cu motive sculptate ce seamănă cu cele ale culturilor megalitice din Europa de Vest, cum ar fi gravurile găsite în camera funerară Gavrinis din Bretania. Autenticitatea pietrei a fost confirmată prin teste de laborator, deși multe întrebări rămân, inclusiv cum au ajuns astfel de motive în Kevermes.