Kazár

Cea mai unică formațiune naturală din Kazár este tuful riolitic, care s-a format acum aproximativ 20 de milioane de ani, în timpul epocii Miocenului mijlociu, fiind contemporan cu munții Mátra și Karancs. Cel mai probabil, acest material a fost împrăștiat în timpul erupțiilor vulcanice din Mátra, având dimensiuni variind de la praf până la câțiva decimetri. Suprafața moale a tufului a fost modelată de eroziunea apei, care a săpat ravene ramificate complexe, lăsând în urmă conuri și creste, un fenomen pe care geomorfologia îl numește badlands. Aceste zone au fost protejate de eroziune de resturi mai mari. Terenul poate fi parcurs cu precauție pe vreme uscată, dar nu este recomandat pe ploaie, deoarece devine alunecos ca săpunul și se lipește de pantofi și haine aproape de neîndepărtat. Lângă acest deal se poate găsi o altă curiozitate geologică. Această secțiune geologică prezintă partea superioară a etapei Ottnangian și formațiunile bazale ale etapei Carpatice. În stratul superior al zăcământului de cărbune brun, formațiunile acoperitoare argiloase și apoi nisipoase conțin două straturi de faună Cardium (scoici), iar deasupra acestora, gresia fină și friabilă conține resturi de Congeria ("copita caprei"). Deși spectacolul poate fi interesant doar pentru neinițiați, experții—analizând stratificarea și fosilele găsite aici—au tras concluzii importante pentru evaluarea stratigrafică a altor zone similare din țară și pentru explicarea formării rocilor sedimentare în fostele zone lagunare.